miercuri, 16 noiembrie 2011

Hunedoara castelul Corvinilor / Huniazilor


Am tot citit si vazut multe materiale despre Castelul Huniazilor (sau Corvinilor), dar toate sunt partiale sau laice, ori se refera doar la anumite aspecte ale monumentului. Asa m-am hotarat sa concep un material mai amplu, dar pe intelesul tuturor, cu informatii clare, utile, descrieri exacte. Din pacate, exponatele din castel se tot inputineaza, traseul turistilor fiind tot mai redus pe zi ce trece cu tot felul de explicatii banale. Da, se lucreaza ceva la restaurare, dar cu viteza melcului turbat.Sa lasam insa comentariile rautacioase dar adevarate si sa trecem la ceea ce este important.

Castelul Huniazilor impresioneaza prin prezenta sa, ce domina orasul Hunedoara. Pentru cei atrasi de secretele si misticismul Evului Mediu, castelul reprezinta un monument unic in Romania si printer cele mai attractive din spatial European. Cetatea Hunedoarei a devenit castelul celui mai stralucit rege al Ungariei: Hunyadi Matyas. Monumentul are un farmec aparte dorat stilurilor de constructie diverse, a prezentei unor inovatii in plan military si civil, precum si vietii tumultoase de curte care l-a animat de peste 400 de ani.
Unicitatea monumentului consta in gradul inalt de reprezentativitate pentru arhitectura militara din sud-estul Europei secolului al XV-lea, intrunind cele mai dezvoltate elemente de arhitectura civila ale vremii. Palatul Mare este o constructie de inspiratie franceza, unica in spatiul regatului maghiar din acea perioada, ilustrand maretia unei familii, capabila sa imprumute modele arhitecturale din cea mai stralucita civilzatie medievala: Franta. Alte elemente care transforma castelul in caz singular, sunt interventiile ulterioare care ofera vizitatorilor o mixture unica de elemente arhitecturale renascentiste, baroc si neogotic.
Programul muzeului: perioada: 1sept-28febr: Luni 9-15, Marti-Duminica 9-16
1martie-30aprilie: Luni 9-15, Marti-Duminica 9-17
1mai-1sept: Luni 9-15, Marti-Duminica 9-18
Taxe: Adulti 8lei, elevi/studenti/pensionari 4lei, taxa foto 5 lei, taxa video 10lei, taxa ghid 30lei, parcare 1leu/zi.

Iar acum sa trecem la detalii:

Castelul Huniazilor incorporand o fortificatie de piatra din secolul al XIV-lea, este rezultatul a doua etape de constructie, in vremea lui Ioan de Hunedoara: prima jumatate a secolului al XV-lea, ce transforma edificiul military intr-o resedinta caracteristica stilului gotic - faza tarzie - avand ca model cele mai evaluate tipare de arhitectura militara si civila ale momentului. Numeroase elemente renascentiste au fost adaugate in vremea lui Matyas Corvin si a lui Bethlen Gabor, in doua faze de constructie din secolele al XV-lea si al XVII-lea, ultimele elemente constructive apartinind secolului al XVIII-lea. Aspectul general actual se datoreaza lucrarilor de restaurare din secolele al XIX-lea si al XX-lea.

Capela cetatii Hunedoarei este incadrata din punct de vedere al momentului de constructie, in a doua faza a lui Ioan de Hunedoara (1446-1456). Edificiu cu caracter ecleziastic, este elaborate in stil gotic tarziu, ca dealtfel toate constructiile civile ridicate in acest moment. Capela este formata dintr-o singura nava precedata de un mic pronaos, linia de separatie dintre aceste doua elemente constitutive fiind data de stalpii ce sustin galeria cu tribuna (acest loc este accesibil turistilor din cand in cand). Hramul acestui lacas catholic a fost cel al Sf. Ioan Botezatorul. Aspectul actual se diferentiaza de cel original prin faptul ca bolta a fost coborata cu 1,56m in prima jumatate a secolului al XVII-lea, in timpul lucrarilor de reamenajare a castelului initiate de catre principele Bethlen Gabor, cand capela este destinata ritului reformat.

Turnul Tobosarilor este dispus pe latura estica a castelului, fiind tot un turn circular cu doua nivele de aparare (camera puscasilor si etajul crenelat) ca si Turnul Capistrano sau Turnul pustiu din sud-vest. De asemenea este construit tot in prima faza a lui Ioan de Hunedoiara 1440-1444. Aspectul actual al turnului, cu etajul superior amintind de o camera de locuit, ce prezinta o frumoasa bolta neo-gotica, se datoreaza etapelor de restaurare/reinnoire de la sfarsitul secolului al XIX-lea, cand s-a facut trecerea directa din sufrageria Bethlen la acest etaj.

Turnul Capistrano plasat in partea de sud-vest a castelului, apartine primei faze de constructii (1440-1444). Initial era un turn circular in sectiune, cu doua niveluri de aparare, etajul superior fiind crenelat. In decursul celei de-a doua faze a lui Ioan de Hunedoara, nivelul superior este transformat intr-o camera de locuit (chilie) pentru calugarul franciscan Ioan de Capistrano (1386-1456). In aceasta incapere se poate regasi si azi semineul care incalzea aceasta incapere, actualmente fiind singura piesa de acest gen din regiunile Regatului Medieval al Ungariei.
Sala Dietei (Consiliu) este un spatiu laic dedicat ceremoniilor, realizat la jumatatea secolului al XV-lea in cea de-a doua faza a lui Ioan de Hunedoara. Impreuna cu Sala Cavalerilor (la parter, subSala Dietei), scara spirala si capela, aceasta sala schimba destinatia cetatii hunedorene in resedinta nobiliara fortificata, singura de acest fel in Transilvania acelei vremi. Sala, construita in stil gotic tarziu, are pe axul central un sir de coloane octogonale, iar pe latura vestica o galerie cu burdufuri prevazuta la exterior cu un decor cu elemete gotice tarzii si renascentiste timpurii. Acest spatiu a suferit modificari in secolul al XVII-lea, cand se compartimenteaza cu un plafon de lemn si cu pereti interiori, rezultand sase incaperi de locuit. Este completata cu o fresca ce include portrete in medalioane ale prietenilor familiei lui Bethlen Gabor. Incendiul din 1854 a distrus incaperile, iar restaurarile din 1956-1968 i-au redat imaginea initiala.

Terasa de Artilerie (bastionul munitiilor) este contruita in prima jumatate a secolului al XVII-lea, in acelasi moment cu Turnul Alb, in timpul lui Bethlen Gabor. Este o platforma de artilerie, cu partea superioare crenelata, fiind proiectata pentru a sustine arme grele de foc, formand impreuna cu Turnul Alb (pe tri nivele:1-tunuri, 2 si 3 puscasi) sistemul defensive al castelului pe latura estica, adaptat secolului al XVII-lea, cand artileria ajunsese la o dezvoltare considerabila in raport cu cea a secolului al XV-lea.

Legenda Fantanii: se povesteste despre fantana cstelului ca ar fi fost sapata de catre trei prizonieri turci pe care Ioan de Hunedoara ii tinea in castel. Ioan le-a promis celor trei ca ii va elibera daca vor sapa o fantana cu apa buna. Prizonierii, animati de speranta eliberarii, sapa in stanca timp de 15 ani si la 28 de metri adancime reusesc sa gaseasca pretioasa apa. Numai ca intre timp Ioan murise, iar sotia sa, Szilagyi Erzsebet, a decis sa nu respecte cuvantul dat de sotul sau si nu-i elibereaza pe cei trei turci, hotarand sa fie executati. Prizonierii, ca ultima dorinta, cer permisiunea sa scrie pe cheile fantanii o inscriptie: Apa ai, inima nu!,ca un repros pentru promisiune facuta si nerespectata.

Acestea fiind spuse, nu-mi ramane altceva de facut, decat sa va invite sa vizitati acest monument unic si superb!
Voi reveni in scurt timp cu indicatii exacte privind accesul la castel pentru cei care nu stiu drumul. Drum bun!

Sarmizegetusa Regia si cettile dacice din muntii Orastiei












Superbe locatii, incarcate cu energie si multa istorie (pe langa aerul si apa curata, ciripitul pasarelelor si murmurul paraiaselor).Despre istoric se vobeste si s-a vorbit extrem de mult. Cert este faptul, ca unii scriu numele cetatii intr-un fel, altii altfel, culmea e ca toti se considera avizati... Haideti sa nu vorbim desprea toate acestea ceva mai tarziu!
Pentru inceput, propun o alta descriere: drumurile si caile de acces catre aceste cetati(datele istorice vor fi la sfarsit). Atasez si o harta care va da macar directia, caci drumurile nu le gasesti pe niciuna oficiala....Cool, nu?! Singurele indicatii corecte se pot primi la Punctul de Informare Turistica Orastie, langa primarie si muzeu, tot aici primesti si pliante si ceva harti ale zonei, contra cost, evident, si informatii despre cei care te pot ajuta cu ghid sau transport.
Pornim din Orastie spre Costesti, aproape oriunde ai fi in Orastie, sunt indicatoare catre Cetatile Dacice sau Costesti, deci nu ai probleme. Pana la Costesti e drum perfect, asfaltat, marcaje si indicatoare in regula.
Dupa ce treci prin Costesti, este o poarta mare de lemn pe sub care trece drumul, doar ca pana aici a fost drum... De aici, o chestie cu muuuuuuulte gropi. In fine, dupa poarta, spre dreapta este drumul indicat catre Blidaru. Dupa vreo 10 minute pe acest drum, iti dai seama ca mai bine ar fi sa lasi masina si s-o iei pe jos. E o cale groaznica, cu pietre si hopuri de care treci greu si cu masina de teren. E un drum lung pana la cetate, dar daca ai timp si conditie fizica buna, poti s-o iei pe jos.
Daca nu vrei la Blidaru, o iei inainte spre Regia, pe drum de pamant, in principiu accesibil pentru orice tip de masina, doar sa nu fi plouat prea mult inainte. Deci, urmezi drumul, si cauti indicatoarele, ele sunt recent instalate si in principiu vizibile, doar ca nu tot timpul pe partea in care se uita soferul ocolitor de gropi. Calea este larga, pot trece lejer 2 camioane si mai ramane loc si de 1 caruta... Ei bine, atentie, caci dupa niste cladiri ce par camine de nefamilisti (pe stanga) o sa ajungeti la o intersectie dupa 2 case vechi, parasite si aveti tendinta de a merge inante! Gresit! Este un indicator in stanga, sub copaci spre stanga, asta e calea spre Regia! Dupa ceva distanta tot spre stanga, este indicata cetatea Fetele Albe. Daca vrei sa urci, ia atv sau motor, daca poti, mergi pe jos! Masina ramane aici.
Mai departe insa, spre Regia, poti sa mai mergi cu orice masina, doar ca aici drumul (forestier deja) se ingusteaza considerabil, permitand doar alocuri trecerea a 2 vehicule, dar sunt destul de multe asemenea locuri, deci nu vei avea probleme. Daca totusi vine ceva de sus, contrar celor invatate la scoala de soferi, e recomandabil sa dai tu inapoi pana la locul unde poate trece de tine cel ce vine (vei intelege logica la coborarea inapoi, cand este aproape imposibil sa dai tu inapoi in sus pe respectivul drum foarte prost). O sa reusesti sa treci si peste podurile asfaltate si incredibil de cretin pozitionate, si te vei bucura, cat de priceput esti. Asta pana la ultimul pod, care nu mai vrea sa-l treci sub nici un chip! Acu` cateva zile, tocmai a spalat apa o parte din drum si cu jeepul abia ca a trecut colegul meu (de mentionat: facem drumul de foarte multe ori cu turisti de la Geoagiu-Bai, cel putin saptamanal....). Daca se remediaza, fara pasageri in masina, poti totusi sa faci scamatorii si sa treci cu aproape orice. Preferabil sa lasi insa aici rotile, parcate (loc este destul) si sa faci o plimbare de aproximativ 30minute pana sus, dar sa stii ca fumatorii o sa cam gafaie :)). Daca totusi vrei sa chinui motorul si burta masinii, atunci dupa 6-7 minute de drum infernal, o sa ajungi la cotitura (ar trebui sa fie indicator spre dreapta in curba de aproape 180 de grade) de unde o sa poti merge lejer pe o bucata de vreo 10minute pana la intrarea in cetate. Aici nu vei avea probleme nici cu drumul, nici cu parcarea, caci s-a amenajat locul BINE, adica, au facut loc, cine si cum, nu se stie, dar o sa vezi ca nu a fost prea respectuos cu bolovanii care de fapt fac parte din zid.... Mai bine se concentrau pe drumuri si poduri.... Asta e!
Ai ajuns! De aici, lasi masina si te plimbi in cetatea JUNGLEI.... caci asta este... o jungla deasa, si pe alocuri cu indicatoare de pe timpul lui Dej, cred, dupa starea lor jalnica, aratand unde esti. Oricum, merita, caci este un loc incarcat cu energii pozitive, un loc frumos, in care ar trebui sa fie ceva informativ, dar nici urma de ghid sau paznic macar... Bine ca mai sunt localnici care vin dupa apa de izvor in cetate, ei te mai indruma, sau noi, cei ce aducem turisti si cunoastem zona.
De aici, retur.
De mentionat faptul ca am fost pana sus cu Renault Scenic o data, si mai sunt viteji cu BMW si Opel. Loganul, desi este inalt, la un moment dat trece greu. Totusi, ar fi indicat sa fie ceva 4x4 de teren, nu de oras, ca sa poti avea acces intr-o zi la macar 3 cetati in zona! Altfel, ar fi o tura cam dura pe jos, de cel putin 10-12 ore de efort intins cu maximum 10-15 minute in fiecare locatie ca sa nu te prinda noaptea in padure.
Drum bun! Daca vrei, te ducem noi din Orastie, si culmea, avem si ghid avizat si simpatic....

Iar acum trecem la datele oficiale.
Stimate vizitator, in momentul in care ati descins pe aceste meleaguri trebuie sa stiti ca pasiti pe cele mai profunde si mai celebre locuri istorice din intreg spatiul carpato-danubiano-pontic. Sunt plaiuri de legenda . Localitatea Costesti, din zona Muntilor Orastiei, cu istoria sa milenara, se suprapune exact centrului Daciei. Aici a fost inima puternicului stat al lui Burebista si al lui Decebal.
Constructiile din zona Muntilor Orastiei, in marea lor majoritate cu caracter militar, aveau menirea de a proteja, de dusmani, centrul spiritual si administrativ al Daciei. Aici se gasesc cetati militare puternic fortificate si amplasate in locuri care sa ingreuneze la maxim incursiunile dusmane, precum cele de la Costesti, Gradistea Muncelului, Piatra Rosie, Blidaru, sau Varful lui Hulpe. Iar pentru a fortifica in totalitate zona care, prin altarele si sanctuarele sale, trebuia sa mentina unitatea Daciei, si nu in ultimul rand unitatea spirituala a dacilor, intreg spatiul Muntilor Orastiei a fost intarit si cu unele cetati militare izolate, turnuri de aparare izolate, valuri de pamant si piatra. Chiar si asezarile civile se transformau, in caz de pericol, in puncte militare de rezistenta.
In ceea ce priveste data de inceput a acestor cetati, sunt unele indicii ca, in ciuda faptului ca majoritatea dateaza din vremea lui Burebista, care s-a folosit pentru ridicarea lor si de unii arhitecti si mesteri greci, in anumite cazuri inceputurile lor s-ar putea cobora si in secolul al II-lea i.Hr.
O alta problema mult disputata a fost aceea a resedintei lui Burebista, la Costesti sau Gradistea Muncelului. Balanta inclina inspre Costesti, cu toate ca, prin pozitia ei topografica era cea mai expusa. Dar si cea de a doua este sub semnul intrebarii deoarece aici in timpul lui Burebista lipseau constructiile mai mari.
Pare sa fie mai sigur ca in zona cetatii de la Gradistea Muncelului, in a doua jumatate a secolului al II-lea si la inceputul secolului I i.Hr. trebuie sa fi fost muntele sacru Kogainon, la care se refera Strabon, ne existand in aceasta vreme cetatea Sarmizegatusa, denumita astfel de catre Ptolomeu, prezenta abia in vremea lui Decebal. In acest caz s-a considerat ca sistemul de cetati dacice din muntii Orastiei avea ca scop apararea centrului religios de la Gradistea Muncelului.
Prima din sistem este cea de la Costesti, intarita la inceput cu val de pamant si palisada, iar apoi cu ziduri de piatra cu bastioane patrulatere. Se remarca doua turnuri-locuinta de pe platoul superior, mentionate mai sus, precum si doua sanctuare de pe terasele care imprejmuiesc cetatea. Aici, foarte probabil a fost resedinta regelui Decebal.
Dupa un sir de 8 - 20 turnuri de aparare izolate urmeaza cetatea Blidaru, prin excelenta cu caracter militar, cu doua incinte, din care prima, cu patru bastioane la colturi si o locuinta turn in centru, construita inca pe timpul lui Burebista, iar a doua sub urmasii lui, probabil sub Decebal.
Caracter pur strategic a avut si cetatea Piatra Rosie, situata pe un loc greu accesibil, construita tot din doua incinte si prevazuta in interior cu cinci turnuri. Avandu-se in vedere bogatia materialelor arheologice din cuprinsul ei, se presupune ca aici ar fi avut sediul una din capeteniile cetatii.
Urmeaza cetatea de forma patrulatera neregulata de la Gradistea Muncelului, care, dupa unii, nu a fost locuita permanent si nu ar fi fost nici resedinta a regelui Burebista ci, in primul rand centrul religios al geto-dacilor. Cetatea, pusa in legatura, dupa Ptolomeu cu Sarizegetusa din vremea lui Decebal, se remarca atat prin zidurile, in tehnica greaca, cat si prin constructiile religioase din incinta sacra de pe doua terase cu zid de sustinere, constituita din patru sanctuare, din care doua mari rectangulare, cu discuri de piatra dispuse in patru siruri si alte doua rotunde, unul mare si altul mai mic. La aceste constructii, ridicate din piatra de calcar sub Burebista si apoi de andezit in vremea lui Duras-Diurpaneus si Decebal, se mai adauga doua turnuri pe marginile incintei sacre, doua constructii pentru unitati romane in cuprinsul incintei militare, precum si mai multe cladiri civile, ateliere si o baie romana pe terasele din preajma cetatii.
Important de retinut este faptul ca intregul sistem fortificat din muntii Orastiei a putut fi invins de catre armatele romane, conduse de insasi imparatul Traian, dupa doua razboaie de grele, in anii 101-102 si 105-106 e.n. Victoria romana asupra acestor cetati dacice a fost atat de mare incat la Roma ea a fost sarbatorita timp de 123 de zile.
Odata cu infrangerea cetatilor dacice din muntii Orastiei, romanii au cucerit o mare parte din Dacia, pe care au transformat-o intr-o provincie romana. Tot atunci s-a produs un fenomen care nu s-a mai intalnit nicaieri in teritoriile cucerite de romani: au distrus complet sanctuarele de la Sarmizegetusa, retezand coloanele de piatra pe la suprafata pamantului, pentru ca dacii, ramanand fara un centru spiritual, sa se risipeasca, si astfel ei puteau fi mai lesne stapaniti. Se stie ca romanii, ravnind la bogatiile Daciei, intentionau sa stapaneasca acest teritoriu. Astfel ca ei au trecut imediat la reorganizarea provinciei romane Dacia, construind chiar o noua capitala a acesteia, in campia Hategului, denumita sugestiv Ulpia Traiana Sarmizegetusa. In felul acesta, in viziunea lor, Sarmizegetusa regia, din muntii Orastiei isi va pierde definitiv importanta politica si strategica.
(text inspirat din lucrarile istoricului arheolog prof. Ioan Ciarnau).

Orastie, cetatea, biserica reformata, evanghelica si manastirea franciscana


Dintre toate localitatile judetului Hunedoara, Municipiul Orastie administreaza cea mai importanta si valoroasa zona istorica si de arhitectura. Orasul Orastie, atestat documentar in anul 1224, cunoaste o dezvoltare treptata in care are un rol important prezenta Ordinului Franciscanilor, fiind cunoscut faptul ca acestia se stabileau doar in centrele dezvoltate sau in plina dezvoltare ale Transilvaniei. În anul 1324, Orastia avea statut de oras (civitas de Waras), avand 344 de fumuri si o populatie de 1500 locuitori.
Orasul era condus de o magistratura, care avea in frunte un jude regal, ajutat de 12 jurati recrutati din randul mestesugarilor si a comerciantilor mai instariti din oras.
Aspectul medieval dainuie, in linii mari pana in zilele noastre. Zona cea mai importanta a urbei, era Piata Centrala (mijlocul secolului al XIX-lea). Alte trei piete erau: Targul de Fan, Targul de Lemne  si Targul de Vite. In anul 1835 orasul avea aproximativ 30 de strazi.


Orastie, a implinit in acest an (2011) 787 de ani de la prima atestare documentara, varsta la care putine asezari hunedorene au ajuns. Dar acesti 787 de ani reprezinta doar o mica parte dintr-un trecut istoric indelungat, al carui inceputuri se pierd in negura vremurilor de mult apuse, confirmat de numeroasele urme ale civilizatiei materiale si spirituale descoperite pe teritoriul orasului si in zona. Cele mai recente cercetari arheologice au scos la iveala numeroase dovezi materiale apartinand culturii neolitice din Turdas. Descoperirile intamplatoare din zona orasului, au confirmat dezvoltarea unei civilizatii romane infloritoare. In secolele III-X, comunitatile daco-romana si mai tarziu romana au fost obligate sa adopte un nou mod de existenta, retragandu-se in zone mai putin accesibile, din fata valurilor de popoare migratoare.
Istoriografii au afirmat ca cel dintai grup de colonisti ar fi sosit din vremea regelui Stefan I, pentru ca ulterior sa li se adauge noi valuri succesive, pana in timpul domniei lui Geza al II-lea. Unii plecasera din Flandra si, din cate se pare, au primit terenuri prin danie regala.
Cea mai timpurie referinta despre plecarea unui colonist din Occident dateaza din anul 1103, cand Anselm de Braz plecase cu familia sa undeva in "Tara Maghiarilor". Istoriografii sasilor din Transilvania acrediteaza ideea ca acest Anselm de Braz s-ar fi asezat, in cele din urma, in partile Orastiei, de unde a dat si numele german al orasului: Broos.
Intrand in Cetatea Orastiei, care se afla in mijlocul centrului istoric al orasului, vizitatorul remarca uimit asemanarea dintre cele doua biserici care stau una langa cealalta in aceeasi curte. Ele sunt ca doua surori, apartinand unori culte care au coexistat din secolul al XVI-lea in acest oras: Biserica evanghelica C.A. (luterana) si Biserica reformata.
Prima constructie in acest loc a fost o bazilica romana cu un turn de vest, dupa care a urmat o a doua constructie, care a fost o bazilica in stil gotic din sec. al XIV-lea.
1,BISERICA REFORMATA.
A fost construita in secolul al XIII-lea in stil gotic, impreuna cu zidul cetatii care inconjoara curtea bisericii, si este declarata monument istoric. Initial a fost biserica romano-catolica, iar in epoca Reformei, aproximativ in anul 1560, a devenit reformata impreuna cu parohia.

Despre intemeietorul, respectiv constructorul bisericii nu exista informatii clare, dar se presupune ca a fost biserica episcopala de sine statatoare, crucea episcopala gasita in interiorul bisericii pare sa sustina aceasta teorie; teorie care se sprijina in parte si pe faptul ca ordinul calugarilor franciscani a avut si are si in prezent biserica si manastire proprie in Orastie.

In timpul cotropirii turcesti din anul 1479 orasul a suferit distrugeri, iar biserica a fost avariata considerabil, partea vestica fiind distrusa in intregime. Partea dintre nava mica estica si turn a fost reconstruita de catre enoriasii reformati. Asa se explica faptul ca in orasul care a fost o fortareata saseasca, biserica a trecut in proprietatea reformatilor maghiari, iar sasii au primit langa biserica o incapere destinata a fi sacristie sau nava laterala. Aceasta incapere a fost folosita drept biserica de catre sasi pana la construirea bisericii lor in jurul anului 1800.

Biserica reformata a fost renovata de mai multe ori, prima renovare fiind cea mentionata anterior si a avut loc imediat dupa epoca Reformei. O alta renovare mai substantiala a fost cea din anul 1631 care s-a executat cu sprijinul financiar al principelui. În anul 1752 biserica a fost renovata din nou, tot atunci s-a construit un turn la aproximativ 7 metri distanta catre vest fata de turnul actual, fiind posibil ca nava mica estica existenta astazi, pe vremuri sa fi fost intregita cu o nava mare de aproximativ 18 m, dar care a fost distrusa ca urmare a devastarilor.

Cutremurul din anul 1839 a avariat atit turnul cat si biserica. Partea dintre nava mica actuala si turn nu s-a mai renovat, considerandu-se ca nu mai merita o asemenea investitie. Ca urmare a fost construita in locul acesteia, in anul 1844, nava vestica legata de turnul actual fara a avea un anumit stil, scurtandu-se astfel biserica cu aproape 7 m. Turnul vechi, deteriorat a fost demolat, iar materialele de constructie recuperate impreuna cu clopotele distruse au fost impartite intre comunitatile maghiara si saseasca. Atunci, sasii au ridicat un turn aparte la biserica lor, care se afla deja in constructie. Turnul, in forma actuala, a fost finalizat doar in anul 1893.

Ultima renovare a fost executata de catre comunitate în anul 1936, costurile legate de aceasta fiind acoperite din fonduri proprii. Cu aceasta ocazie a disparut complet caracterul gotic al bisericii; sistemul de acoperamant gotic inalt a fost coborat, iar inaltimea zidurilor a fost micsorata. Sistemul de acoperamant si arcadele au fost transformate in intregime. Au ramas nemodificate doar coloanele de sprijin exterioare. Tot cu aceasta ocazie s-a despartit nava vestica de cea estica printr-un zid prevazut cu usa de comunicare, nava vestica fiind amenajata ca sala de consiliu si rugaciuni. În aceasta parte a bisericii s-a construit strana, iar orga care pana la aceasta data se afla la capatul estic, a fost mutata aici.

La intrarea principala aflata in partea de nord a bisericii se pot vedea bine niste nervuri si console in stil gotic pe partea stanga. Coloanele de sprijin exterioare sunt in stare buna. In partea de sud a bisericii se gaseste o portiune de zid in stil gotic, stilul in care a fost construita de fapt lacasul de cult in varianta initiala. În spatele acestei portiuni de zid s-a pastrat un sanctuar (probabil), care a fost descoperit cu ocazia ultimei renovari. Tot aici este asezata si o piatra cu o cruce episcopala.

In partea de sud, in punctul de legatura dintre partea veche a bisericii si cea construita ulterior, exista un mic turn prevazut cu scari in forma de spirala, care a fost zidit doar in anul 1936. Foisoarele acestui mic turn dovedesc stilul gotic initial al bisericii reformate. Partea estica a portiunii noi a bisericii gazduieste un basorelief, care a fost monumentul funerar al celui de al doilea preot al bisericii, Kecskemeti Buzas Janos,  din anul 1612. In sala de consiliu se afla monumentul funerar al preotului Bodola Karoly.

Masa Domnului si coroana amvonului precum si placa ce sustine aceasta coroana sunt mai vechi de 100 de ani si stârnesc admiratia vizitatorilor. Orga este construita in jurul anului 1910, fiind prevazuta cu pedala si doua manete pentru schimbarea registrului.

Initial, din biserica porneau tuneluri spre nord si sud, dar in prezent nu mai sunt practicabile.

2.FORTIFICATIA/ZIDUL.
Terenul pe care se afla biserica este imprejmuit printr-un zid de aparare construit in secolul al XIII-lea, fiind monument istoric si ocrotit ca atare. Zidul este prevazut cu cateva bastioane iar boltirile iesirilor sunt bine vizibile.Ansamblul compus din cele 2 biserici, reformate, respective evanghelice si zidul, constituie cetatea Orastiei asa cum o cunoastem in prezent.

Biserica reformata detine si o biblioteca cu carti în limba maghiara, tiparite la Deva, Hunedoara, Orastie etc.

In prezent comunitatea reformata maghiara din Orastie este formata din aproximativ 200 de enoriasi, fiind pastorita de catre preotul paroh reformat Sipos Szabolcs Attila.

Biserica gazduieste slujba religioasa in fiecare duminica si cu ocazia sarbatorilor religioase. Pe timpul iernii slujbele au loc in sala de consiliu, iar vara ele se tin in sala mare.
Acum biserica necesita reparatii si renovari si are nevoie de sprijin material si financiar in vederea realizarii acestora.

3.BISERICA EVANGHELICA C.A. (CONFESIUNE AUGUSTANA)

 La sfârsitul secolului al XIV-lea si la începutul secolului al XV-lea se construieste corul de azi. Din anul 1400 s-au pastrat resturi ale unei sedilii in peretele de sud al corului.

1820 – Începe constructia Bisericii Evanghelice (care se finalizeaza în anul 1823) pe o fundatie noua. Planul Bisericii este facut de preotul Joseph Leonhard (1818 – 1853).
1823 – La 29 septembrie este sfintita biserica. Ultima renovare majora avand loc in 1981, se vede starea considerabil mai buna fata de biserica reformata.
Existenta unei orgi este des pomenita (1720, 1722, 1741), dar nu exista date concrete despre ea.
Doar in anul 1823 se construieste o orga cu 8 octave de catre Samuel Maetz. Ea urmand a fi vanduta in 1904 deoarece in 1902 incepe construirea unei noi orgi cu doua claviaturi, pedale si 23 de octave prin firma Gebrüder Rieger .
Altarul este conceput si construit in 1902 de catre maestrul tamplar Josef Vogel din Sighisoara. Imaginea principala arata Invierea si provine de la Carl Dorschlag, fiind flancata de coloane.
Clopotul mare si cel mijlociu sunt din anul 1823, iar cel mic din anul1845.
In anul 1839 se prabuseste turnul clopotului. Din materialul salvat se construiesc doua turnuri, unul pentru fiecare confesiune.
Biserica gazduieste slujba religioasa in fiecare duminica si cu ocazia sarbatorilor religioase.
Vizitarea cetatii este posibila in timpul slujbelor religioase, in restul zilelor fin inchisa pentru public.
 ( descriere bazata pe informatiile obtinute din Istoricul Parohiei Reformate din Orastie)

Cam atat pentru moment, despre cetatea Orastiei. As dori, daca tot am mentionat prezenta Franciscanilor, sa va mai retin cu o scurta prezentare a bisericii romano-catolice din urbe.

BISERICA ROMANO-CATOLICA "Manastirea Franciscana"


Construita in sec. al XIII-lea, biserica a fost distrusa de-a lungul timpului de doua ori: o data de turci şi o data a luat foc. Ulterior a fost refacuta in starea actuala. Enoriasii bisericii, aproximativ 160 de familii, o parte fiind familii mixte .
In interiorul bisericii se afla o cruce de lemn cu inscripţia MISSIO, cu anii in care au fost misiuni papale. Biserica are in dotare o orga, care a permis organizarea in decursul timpului a unor concerte scrise pentru acest instrument.In Cripta subterana sunt inmormantati preotii care au slujit in acest lacas de cult.Biblioteca gazduieste carti vechi, cronici, codakuri rare si de valoare.
Slujbele se tin partial in limba maghiara, partial in limba romana si ocazional in limba latina. Grupul coral interpreteaza piese religioase in limba maghiara, romana si latina.
În incinta Manastirii functioneaza in prezent o fundatie, avand ca obiect de activitate ocrotirea si asistenta sociala a copiilor orfani, saraci, defavorizati, prin doua camine in grija presedintelui fundatiei, Bojte Csaba - preot franciscan.

Start, rute si tarife practicate.

Am decis sa pornesc si aceasta ramura in afacerea noastra datorita unei dispute de pe forumul turistic www.turistik.ro/showmaster cu unul din membrii acestuia. Daca pana in acest moment am ajutat si indrumat -fara interese materiale - orice interesat in zonele descrise in materialele mele, dupa acea discutie, acuzat fiind de materiale cu tenta comerciala, am hotarat sa adaug acest tip de servicii domeniilor de activitate deja existente in ofertele firmei mele.
Deci. incepand de azi (14.11.2011), va oferim urmatoarele noi servicii:
1.Organizare excursii, tabere si team-building;
2.Transport si ghidaj pentru turisti (momentan ptr.maxim 16persoane/tura);
3.Informatii privind destinatii, obiective de interes, cazare, alimentatie, conditii de drum actualizate in judetul Hunedoara, in special zona Orastiei si a cetatilor dacice din muntii din imediata vecinatate;
4.Productia si vanzarea de bijuterii, cadouri si accesorii unicat, din pietre semipretioase.

Drumetii in zona, tabere de lucru, creatie sau agrement, jocuri de orientare turistica, toate sunt posibile cu noi!
Aveti aici cateva exemple de rute cu plecare din Orastie sau Geoagiu-Bai, dar orice alta destinatie poate fi inclusa si vom negocia cea mai buna varianta de pret pentru ambele parti.Preturile includ transportul din Orastie, respectiv Geoagiu-bai pana la destinatie si retur, precum si ghidul/soferul.

EXCURSII:
Ruta1:
Geoagiu-Bai – Geoagiu (Biserica „Rotonda”) – Orastie (Cetate si biserici, magazine) si retur – 5 ore ¤
Ruta2:
Geoagiu-Bai – Costesti – Gradistea (cetati dacice:
Cetatuia, Blidaru, Fetele Albe, Sarmizegetusa Regia) si retur – 1 zi (poate include si Ruta1) ¤
Ruta3:
Geoagiu-Bai – Simeria (Arboretum) – Hunedoara (castelul Huniazilor, biserici, muzee) – Deva (Magna Curia, cetate) si retur – 1 zi ¤
Ruta4:
Geoagiu-Bai – Hateg (manastirea Prislop, Densus, Sarmizegetusa Ulpia Traiana) – Hunedoara (castelul Huniazilor) si retur – 1 zi ¤
Ruta5:
Geoagiu-Bai – Vintul de Jos (castel Martinuzzi, complex evanghelic Vurpar) – Alba Iulia (cetatea Alba Carolina, biserici, muzee, zona istorica) si retur – 1 zi ¤
Ruta6: la cererea clientilor catre orice destinatie!

Preturi:
Ruta1: minim 100Ron (1-4 pers), 20Ron/pers (8persoane)
Ruta2: minim 250Ron (1-4pers), 45Ron/pers (8persoane)
Ruta3: minim 250Ron (1-4pers), 45Ron/pers (8persoane)
Ruta4: minim 320Ron (1-4pers), 65Ron/pers (8 persoane)
Ruta5: minim 240Ron (1-4pers), 45Ron/pers (8persoane)

Ruta 1a:
Orastie (Cetate si biserici, muzeu) --Geoagiu-Bai – Geoagiu (Biserica „Rotonda”) si retur – 5 ore ¤
Ruta 2a:
Orastie  – Costesti – Gradistea (cetati dacice:
Cetatuia, Blidaru, Fetele Albe, Sarmizegetusa Regia) si retur – 1 zi ¤
Ruta 3a:
Orastie – Simeria (Arboretum) – Hunedoara (castelul Huniazilor, biserici, muzee) – Deva (Magna Curia, cetate) si retur – 1 zi ¤
Ruta 4a:
Orastie – Hateg (manastirea Prislop, Densus, Sarmizegetusa Ulpia Traiana) – Hunedoara (castelul Huniazilor) si retur – 1 zi ¤
Ruta 5a:
Orastie – Vintul de Jos (castel Martinuzzi, complex evanghelic Vurpar) – Alba Iulia (cetatea Alba Carolina, biserici, muzee, zona istorica) si retur – 1 zi ¤
Ruta 6: la cererea clientilor catre orice destinatie!

Preturi:
Ruta1: minim 100Ron (1-4 pers), 20Ron/pers (8persoane)
Ruta2: minim 250Ron (1-4pers), 45Ron/pers (8persoane)
Ruta3: minim 250Ron (1-4pers), 45Ron/pers (8persoane)
Ruta4: minim 320Ron (1-4pers), 65Ron/pers (8 persoane)
Ruta5: minim 240Ron (1-4pers), 45Ron/pers (8persoane)
Ruta6: in functie de destinatie si numar de persoane

¤- Toate monumentele sau locatiile de interes de pe trasee sunt incluse in ghidaj la cererea clientilor si daca se incadreaza in timpul alocat excursiei. Daca turistii nu cer acest lucru, se vor vizita doar obiectivele din lista.

Pe oricare din rute, transportul se va face cu autoturisme sau masini de teren, in cazul in care sunt 4 persoane, microbuzele pornesc cu minimum 7 persoane. In acest moment avem la dispozitie 2 microbuze si 2 auto/jeep (8+8=16 pers.) dar se pot negocia si alte variante in functie de numarul de persoane si destinatia luata in calcul (ex:12-13 pers.-1 microbuz + 1 auto/jeep; 18-20pers.-2 microbuze + 1 auto/jeep).

Rezervari si informatii : 0720809964; e-mail, folosind pagina de contact sau showmastertm @gmail.com.